Ei bine, desi unii din voi stiti deja, trei lucruri imi plac in Satu Mare.
In seara trecuta, am inceput cu unul din ele: palinka sau tuica cum spun cei de-ai casei. Tuica insa te cam arde pe gat, chit ca are doar 50% alcool. Tocmai de aceea am avut grija sa avem pe masa un platou taranesc, compus printre altele din slana, ceapa, branza de burduf, branza telemea, sunca, carnati picanti, ceva legume (neinteresante).
Pe nesimtite au curs trei randuri de palinka, timp in care (din nou) am experimentat vita cu garnitura de ciuperci de padure si legume la gratar. Ce pot spune este ca bucataria locala iti imbata simturile!
In rest, ciorba de perisoare si painea la cuptor, friptura de purcel cu cartofi gratinati sunt ...pe acolo.
Ceea ce a urmat azi, va ramane probabil pentru inca un an in memoria colectiva a echipei drept Seara Ratzei.
De fapt, de un an de zile imi reprim pornirile de a incerca rata pe varza rosie la un restaurant oarecare. Azi, uitand de pontaci si antonaci, labinsteinii acestor zile, am revenit cu mare drag la restaurantul "No Pardon" din Satu Mare, unde am avut onoarea de a participa cu smerenie la funerariile a unei rate si jumatate, exact cat am mancat noi: trei pulpe si un ficat.
Ficatul si l-a donat, acesta fiind tolanit cu dichis pe un pat de mere coapte, usor digerabil...
Fireste, am refuzat indignat sa patez sfanta memorie a ratzei cu un desert, fie el si de inalta clasa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu