Despre o frica ancestrala de dentist si ace in general

Ce sa zic, era o vreme cand imi placea sa merg la dentist la cabinetul scolii generale. Doar ca sa auzim cum zbiara ca magarii copiii supusi chinului pe scaunul acela infiorator. Ne era mila mila de colegi si abia reusea doctorita Jipa – stomatologul scolii, sa ne ia de urechi si sa ne urce pe scaunul inchizitiei. 

Inainte sa plecam in State a trebuit sa ne facem revizia dentara si in mod evidenta trebuit din nou sa urc pe scaunul de tortura. Nu am nicio problema cu sunetul frezei, insa acul, acul acela subtire si scurt care trebuie sa iti violeze gingiile, ei bine ala imi da fiori. 

Nu am avut frica de ace, pentru ca in copilarie am fost destul de bolnavicios si trebuia sa fac injectii in fiecare primavara aproape. Cum dadea caldura putin afara, mie mi se umflau amigdalele si ori faceam amigdalita, pneumonie chiar, ori otita. Asa ca am fost inconjurat de truse intregi de seringi si ace, mai ales ca tata facea injectii gratis la tot cartierul. I-a fost mereu mila de parintii care nu isi puteau permite sa duca odraslele noaptea la spital ca sa primeasca injectii. Asa ca foarte multi copii din cartier il urau cand il vedeau, dar parintii il stimau si apelau cu incredere la el.

Ei bine, in timp m-a invatat si pe mine sa fac injectii, pentru ca mama l-a refuzat categoric. Am facut injectii in familie dar si vecinilor si prietenilor mei, cand m-au solicitat. Mi-am facut singur chiar injectii atunci cand nu avea cine sa imi faca si aveam o febra infioratoare. Pe Carmen am convins-o destul de greu, dupa ce a trebuit sa alerg dupa ea prin casa in curul gol, rugand-o sa imi bage si mie acul in dos. Plangea si imi facea spunand intr-una ca scartaie carnea cand il baga… 

Toate bune si frumoase, imi place sa fac injectii… Cand insa vine vorba de donat ori de dat sange din vena pentru analize, aici se schimba foaia. Cand simt acul in vena mi se face negru in fata ochilor si … ma culc. 

Cel mai mult am dormit doua ore la Medicover in Constanta… Am intrat la recoltat la 10 si m-am trezit la 12, cand nu mai era niciun pacient in incinta, ci doar o asistenta foarte grasa si transpirata care imi dadea palme. Cine stie daca m-a si abuzat. Acul era inca in vena iar biata ballerina avea vreo doi milimetri de sange in fiola. O vedeam ca da din gura dar nu auzeam nimic din ce spune. Pentru ca atunci cand mi se face negru in fata ochilor mi se taie si sunetul. Asadar ea vorbea ca intr-un film mut iar eu imi reveneam incet in simtiri. Mi-a spus ca a incercat orice dar ca nu curgea decat spuma. Si ca m-a lasat sa stau intins oarecum pe scaunul ala rabatant de te suie cand donezi sange. Camasa mea era uda de o puteai stoarce, de unde m-am gandit ca poate am prestat ceva activitati cu amazoana. Aveam cateva intepaturi in brat de zici ca eram vreun drogat care nu isi nimerea vena.

Dupa acest episod nimeni nu a putut sa imi ia sange decat intins. Sangele curgea doar daca stateam intins. Puteau sa imi faca orice, sa imi spuna orice gluma si sa imi arate oricate picioare vroiau ele, ochii tot mi se inchideau, urechile la fel, iar eu cadeam intr-un somn adanc spre disperarea participantilor la acel act. Dupa un timp nu mi-a mai fost rusine, mi se rupea cum s-ar spune. Le ziceam dinante sa fie pregatiti pentru ca intentionez sa adorm in timpul actului. Macar erau pregatiti sa ma prinda la timp in caz ca nu imi pastram echilibrul pe scaun.

In Chicago, acum vreo doua luni a trebuit sa imi fac din nou revizia periodica si doctorita m-a trimis la recoltat de sange. Ba baetz’ am vrut sa plec pe furis insa m-a dibuit la timp si m-a dus de mana la asistent. Moise, un tip corpolent, mi-a zambit si m-a anuntat ca imi va lua cateva fiole pentru analize. Am ras si i-am urat success. L-am atentionat ca nu prea reusesc oamenii sa imi fure sangele si mi-a spus sa nu imi fac griji. Aha. A inceput sa ma caute de vene, dar venele ioc, s-au ascuns care incotro. Moise a inceput sa transpire discret pe frunte si mi-a dat sa beau o sticla de apa. Am baut apa si m-a pus pe scaunul de tortura. Preventiv mi-a pus si o banda din aia de se punea la leagan, ca sa nu zbori din el, ca la bebici. A inceput sa imi ia sange dintre degete de la mana stanga pana la urma. Am vorbit cu el pana cand nu l-am mai auzit… Cand m-am trezit, bietul Moise era transpirat de-a binelea si ma tot masa la tample mirosind puternic a spirt. Camasa mea putea fi stoarsa si de data asta nu m-am mai gandit ca as fi putut fi abuzat in vreun fel…

La dentist a trebuit sa ma programez in cele din urma pentru ca mi s-a crapat singura plomba. Am amanat vreo trei luni insa din cele din urma m-a sunat doctorita, pusa de Carmen. In ziua executiei nu am fost bun de nimic. M-am gandit numai la acul ala subtire si scurt si la bietele mele gingii. Pana la ora 4 mi-am facut de lucru la birou insa a trebuit sa plec in cele din urma. Am ajuns la cabinet cu zece minute mai devreme si in fata usii am scos telefonul cu gand sa o sun pe doctora si sa ii spun ca nu pot veni, ca sunt ocupat la birou. Ma gandeam sa imi dau un pumn singur si sa o scot repede. 

Cand sa sun de pe telefon, se deschide usa si doctora apare ca o floare si imi spune suav “welcome Mr. Ionel”. A cazut cerul pe mine. Am vrut sa spun ceva insa intr-o secunda am fost pe calul balan, gata de executie. Am inceput sa vorbim despre Trump, despre democrati, am ajuns pana la Monica lu’ Bill cu discutia, pana cand ea a decis ca este timpul sa … treaca la treaba. I-am aratat maseaua si i-am spus ca nu am venit mai devreme din cauza seringii. A ras manzeste si mi-a spus ca imi face repede un film sa vada despre ce este vorba.

Ba baetz, nu stiu cum s-a scurs timpul, insa o aud ca vine din alta camera cu filmul si imi spune: ai noroc, nici macar nu ai nerv la maseaua asta. Doamne, tu care le stii pe toate, ce Mare si Minunat esti! I-am luat mana si i-am pupat-o pana la cot, aproape dansand de bucurie. Injectia nu a mai fost necesara, era maseaua la care am dormit deja in Romania, inainte sa plecam incoace… 

Dupa aia ea a vorbit frenetic despre politica de aici, iar eu victorios nu scoteam decat sunete guturale, cu gura blocata de furtune, bucati de vata si ce rahat iti mai baga in gura in timpul procedurii.  

Intre timp am realizat ca trebuie sa lucrez la treaba cu acul. O sa ma documentez, sa vad cum pot scapa de fobia de avea acul infpt in mana ori gura. In niciun caz nu o sa incep sa ies din casa cu ace infipte in mine, ca sa ma obisnuiesc, o sa incerc cu ceva acupunctura.