Ieri dimineata am deschis ca de obicei un canal de stiri din tara. De obicei in timpul micului dejun vedem stirile din tara. Am aflat astfel ca un mic avion s-a prabusit in Apuseni, cu o echipa medicala la bord. M-am bucurat sa aflu ca au scapat toti cu viata si m-am gandit ca in scurt timp vor fi pe maini bune, in drum spre cel mai apropiat spital. Asa m-am gandit...
Am lasat canalul deschis apoi ore in sir, in surdina. Pe masura ce treceau orele ma intrebam ce fac serviciile, ce fac factorii responsabili pentru acei oameni care au scapat dintr-un accident de avion, de nu ii gasesc? Oare chiar nu exista niciun elicopter militar disponibil in tara care sa fi putut face misiuni pe timp de ceata ori noapte (pentru ca exista astfel de aparate in dotarea armatei noastre), nu existau echipe ale trupelor speciale, de elita, de vanatori de munte, niste oameni specializati pentru astfel de evenimente? Cineva trebuia probabil sa initieze celula de criza. Acel cineva a stat pasiv si a asteptat ore in sir sa auda ca ranitii au fost gasiti si salvati. Ministrului de interne ii pare foarte rau ca s-a intamplat tragedia in timpul mandatului sau... Ce cretin obsedat de scaunul pe care il ocupa...
Evident ca am facut si eu scenarii despre ce ar fi putut face supravietuitorii pe munte, cum sunt, cat sunt de raniti, cu cat sarg asteapta sa vada o luminita care sa ii salveze din padure.
Dupa 6 ore oamenii au fost gasiti. Dupa alte sase ore abia, ultimul ranit ajungea la spital.
Vestile aveau apoi sa se succeada cu repeziciune. Operatiunile de salvare a ranitilor au inceput rapid dar s-au finalizat cu mare greutate. Sistemul nu a functionat din nou. O intreaga armata de functionari ai statului au cautat ranitii in zadar.
Trei oameni simpli, sateni din zona, fara GPS-uri sau aparatura care a costat cat casa poporului au gasit ranitii, fara harti topometrice, fara sa fie directionati de servicii diverse, ci manati doar de omenie si de spirit civic. Nu au fost mobilizati de institutiile statului, au fost manati de inimile lor.
Dupa ce au fost gasiti, a mai durat 2 ore pentru ca echipa medicala sa ajunga la ei.
Eu nu ma intreb ce s-ar fi intamplat daca familia unui inalt demnitar ar fi fost in acel avion, pentru ca nu are sens. Aici este vorba doar despre oameni raniti si aflati in nevoie. Tara noastra are oameni minunanti, salvamontisti, padurari, sateni simpli, care au dat un clar exemplu institutiilor statutului, care au bajbait prin paduri cu harti rudimentare in maini, dar cu telefoane sofisticate la urechi.
Banuiesc ca nu poti sa simti ce au simtit oamenii aceia decat daca treci prin asa ceva. Eu am experimentat un accident de masina (cu masina rasturnata peste gardul autostrazii) dar Cineva ne-a pazit si nu am avut nicio zgarietura.
A venit politia si ne-a dat amenda ca nu am adaptat viteza la conditiile de mers... Nici macar nu ne-au intrebat daca avem vreo rana. Ne-au dat insa amenda in santz si ne-au eliberat dovada de accident... apoi au plecat. Noi a trebuit sa chemam o masina de tractare pentru a ne scoate de pe camp. Acestea sunt institutiile statului. Probabil ca vor spune acum ca responsabil este pilotul...
Este greu de vorbit acum despre ce ar fi trebuit sa faca o institutie sau alta. Este greu de intrebat acum de ce nu au actionat unde trebuia, si s-au plimbat prin paduri cu harti turistice in maini si fara nicio logica. In timp ce doi oameni au murit de frig pe o culme de munte desi au avut sansa divina de a scapa cu viata dintr-un accident de avion.
Ai spune ca moartea a stat si a asteptat rabdatoare pe acea culme de deal, in acea padure rece si pustie, pana ce ei au ajuns acolo, pentru ca asa trebuia sa se intample... Si atunci nu mai poate fi vorba de o sansa divina de a scapa cu viata dintr-un accident de avion ci doar de soarta.... sau de un alt fel de intalnire. Asa ai spune cu siguranta, ca moartea a fost tot timpul acolo, asteptandu-i... Ei aveau intalnire acolo, la acea ora, in acea padure rece si pustie...
Probabil ca fara acei oameni care si-au folosit logica si au ajuns la raniti, acestia ar fi avut aceeasi intalnire suprema si ar fi murit peste noapte de frig, din cauza ranilor sau mancati de lupi. Ca in evul mediu, fara aparatura avansata si fara mijloace moderne de deplasare ori comunicare, bizuindu-se doar pe instinct si pe vocile lor, doi sateni au lasat casa si masa si au plecat in salvarea unor semeni.
Este prea tarziu sa te mai intrebi de ce s-a mobilizat un club de off-road, ai caror membri au adus ranitii la salvari, iar statul prin reprezentantii sai nu a fost in stare sa coordoneze sute de jandarmi catre locul catastrofei. Este cumplit sa te gandesti ca ei (si mai cu seama sefii lor) isi pot folosi bastoanele impotriva babelor din Pungesti dar nu-si pot folosi logica pentru a se orienta pe munte.
Cine este vinovat ca au murit doi oameni care ar fi avut sansa la viata daca ar fi fost gasiti in doua ore? Va asigur ca vinovatii se vor ascunde unul dupa altul, ca de fiecare data. Insa constiinta lor nu va mai fi alba dupa aceste intamplari. Chiar si cu demisii, care oricum ar fi tardive, nu se mai poate face nimic pentru cei care au plecat la cer si pentru familiile lor, ramase cu intrebari fara sens. Se va constitui din nou o comisie... Pana atunci, pe locul prabusirii aeronavei, satenii au inaltat o cruce in memoria victimelor.
Asa ca dragi romani, NU mai asteptati in zadar sa aveti dreptul la viata in caz de orice fel de accident. Tara voastra nu va misca un deget pentru a va salva, nu va acorda nicio sansa pentru a va recupera.
Mizati insa pe inimile oamenilor simpli din societate, a caror solidaritate a iesit din nou la iveala.
Mizati pe divinitate sa nu fiti implicati in niciun accident si sa nu asteptati ajutor de la organele statului.
Uitati ca traiti intr-o tara care are pretentia de tara dezvoltata si care isi aroga atatea pretentii la nivel international. Sau ridicati-va impotriva celor care nu mai reactioneaza la nevoile voastre. Fiti uniti si solidari cu familiile victimelor Ion si Iovan si aratati-i cu degetul, in tacere pe vinovati.
Nici nu trebuie sa strigati. Va fi probabil de ajuns tacerea voastra si mana aratata acuzator catre ei.
Altfel, "parasiti orice speranta, voi ce intrati aici..." (sau locuiti aici as adauga eu...)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu