Am plecat ingandurat si cu ciuda
ca traiesc intr-o tara in care pentru orice exista o piata…
Ieri am dat comanda la un magazin
de piese atat de grila cat si de semnul de care spuneam. Ieftin ca braga,
ambele au costat 150 lei, fiind din plastic una si din plastic cromat a doua.
Azi dimineata ma suna doamana de la magazin, sa merg sa
iau piesele, acestea ajungand cu un curier rapid. Le-am luat, le-am platit si
am venit constiincios acasa. Pentru ca afara viscolea, am hotarat sa le iau in
casa, sa aplic semnul marcii masinii pe grila si sa cobor mai tarziu sa pun
accesoriul la locul sau. Desi semnul marcii avea niste cleme din plastic,
specifice montarii pe alt accesoriu, semnul nu a vrut sa intre normal in
lacasurile din plastic ale grilei. Pur si simplu nu se potrivea ca diametru
probabil cu unul sau doi milimetri, astfel ca daca intra intr-o parte, in
momentul in care incercai sa presezi si in partea cealalta, iesea din prima
parte si tot asa… ma uit pe etichete: semnul VW facut in Spania, grila facuta
in Italia… am incercat sa le imbin prin presare pana m-au luat nervii… Mai
spuneam ca doar romanii fac lucruri de mantuiala. Daca piesele ar fi fost facute
ambele in Germania sunt sigur ca s-ar fi potrivit ca unse…Latinilor insa nu le sta gandul la munca!
Am rugat-o pe Carmen sa ma ajute
sa incercam sa lipim semnul de grila cu Picatura, presand amandoi de cate o
parte a celor doua piese, dupa ce am aplicat generos un strat de lipici. Timp
de trei minute sau mai bine am tinut apasate cele doua piese pana cand mainile
noastre au inceput sa devina albe si cauza apasarii continue.
In momentul in care am slabit
stransoarea, un capat al piesei mai mici a sarit, munca noastra fiind in zadar.
Degetele noastre au ramas insa albe si tari, Picatura lipindu-le, iar piesele
noastre au ramas la fel de separate si de imposibil de prins prin clipsurile
specifice. Deci Picatura este un mare cacat care nu lipeste decat degete, clar!
Tata avea o metoda infailibila in
lipsa uneltelor din timpul comunismului: un cui inrosit – dadea gauri in curea,
in lemn, in plastic… M-am trezit razand, vazandu-ma cu un cui inrosit si
gaurind semnul VW pentru a-l prinde cu un surub de grila… adica dupa ce dau 150
lei pe piese originale care nu se potrivesc, gauresc mojiceste piesele si le
prind cu un surub… Oricum nu le-as mai fi putut returna, acestea fiind
murdarite de lipici.
Am cautat in sertarul cu maimute o
sarma cromata, de culoarea semnului marcii, am petrecut-o pe mijlocul acesteia
(care in mod curios avea prevazuta o adancitura facuta parca exact pentru sarma
mea) si am innodat-o pe spatele grilei cu un patent… In mod sigur sarma cromata
va avea o viata mai lunga decat orice lipici si orice clips din plastic… Daca
as fi mers la un service, baietii mi-ar fi comandat o noua grila si mi-ar fi
luat si manopera, ba poate ar fi gasit o metoda la fel de romaneasca de a prinde
cele doua piese.
Cat despre hoti, de azi voi parca
masina cu fata inspre becul din parcare, poate totusi le va fi teama sa stea cu fata in
lumina si sa imi fure accesoriile masinii…Si sa-i futa cainii daca se mai apropie de masina mea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu