Fiind duminica am lenevit in pat pana spre 8.30. Tenia insa dadea semne de mare foame asa ca m-am hotarat sa fac ceva repede la micul dejun. Dupa ce l-am pus in farfurie mi-am sunat sora si parintii. Imi place cand mananc si vorbesc cu ei. Imi da un sentiment placut ca suntem din nou impreuna la masa. Ei nu inteleg asta, iar mama se mai sterge uneori la gura in timp ce ma vede pe mine mancand. Este atat de pofticioasa micuta... si se vede pe ea treaba asta.
Am vorbit vreme de doua ore, vrute si nevrute, apoi am hotarat sa iesim din casa si sa mergem oriunde ne-o duce Cadillac-ul nostru batran. Cu Carmen la volan am carmit spre Schaumburg. Stiam ca este un parc mare acolo si m-am gandit sa facem ceva talpa.
Evident ca ne-am ratacit pentru ca nu am catadicsit sa pun gps-ul. Mai mersesem de vreo doua ori prin zona dar nu conduceam eu. Am pus pana la urma gps-ul si am ajuns in ceva vreme la destinatie. Cum se facuse ora 13 era deja foarte cald afara. Am mers putin prin iarba si dupa vreun sfert de ora ne-am refugiat sub un pom batran, la umbra caruia se afla o masa de lemn si doua bancute. Am scos sticlele de apa si am baut. Am mai stat putin de vorba si brusc mi s-a facut din nou foame.
Nu aveam nimic de mancare la noi, cei cativa samburi de migdale pe care obisnuiesc sa-i iau la mine mereu, fiind aruncati nada teniei inca de la plecarea de acasa...
Peste drum, la vreo 100 de metri de bancuta noastra, era un cort cu mese si scaune, cu muzica orientala, iar alaturi fumega un gratar mare. Mare era in mintea mea, pentru ca nu il vedeam. Am stat si am asteptat rabdator sa imi treaca foamea, insa vantul a adus miros de fum peste mine.
Ca teleghidat am traversat mica distanta, am intrat sub cort unde am vazut ca era un picnic organizat de firme grecesti, cu cateva sute de oameni. Pe un panou, erau afisati sponsorii picnicului, firme grecesti. Cu mana pe portofel, am dat binete in engleza, imediat mi s-a pus o farfurie in mana si am fost indrumat spre...gratar. Unde am primit cu varf si indesat... Plus souflaki, salata, branza, cascaval de oaie, bere, suc, apa, felii de pepene, baclavale, nectarine. Cu mainile pline si fara sa fi platit ceva, m-am dus clatinandu-ma catre masuta noastra, dintr-o data plina.
Am mancat amandoi plini de bucurie si de voie buna. Am gandit ca asa ceva numai in America se poate. Am mai stat apoi la umbra si ne-am uitat la oamenii care jucau in parc tot felul de jocuri, cu mingea, cu zmee, cu avioane teleghidate.
Nu era vorba de bani aici, pentru ca desi aveam bani nu puteam cumpara, nimic nu era de vanzare la picnicul asta... Nici macar omenia, respectul si ospitalitatea greceasca. Toate acestea au fost gratuite...
duminică, 22 iunie 2014
sâmbătă, 21 iunie 2014
Despre Marsul Foamei si in general despre o vesnica foame
Dis de dimineata m-am trezit, am aruncat sub nas un hot-dog, ca de, nu am avut timp de bacon cu oua ochiuri, m-am adapat cu o sticla de apa de 1 pint si 0.9 oz (0.5 litri), mi-am luat camera foto si am plecat la sapte trecute fix spre locul de intalnire, adica fix la birou.
Am pus 4 galoane de benzina, oferta la $3,90/galon, am scos niste dolari de la bancomat, am ocolit pe sosea doi sconcsi ce-si faceau pesemne o declaratie de dragoste, mi-am mai clatit ochii la casele de milioane insirate pe bulevardul pe care obisnuiesc sa ajung la serviciu, dupa vreo 40 de minute. Unele strazi sunt deja blocate, pentru ca unii dintre locatari au decis sa faca un party pe strada. Exact, se ia autorizatie de la primarie si se scoate calabalacul pe strada, cu scaune mese, aici era si un purcel pus la rotisor.
Instant m-am gandit sa merg sa ma imprietenesc cu ei... si sa las balta Hunger Walk pentru care m-am trezit sambata ca intr-o zi normala... M-am sters insa repede la gura si am trecut mai departe.
Am ajuns la birou, unde asteptau deja vreo 100 de oameni, salariati de-ai nostri. Zece femei deodata m-au binecuvantat si mi-au cerut sa le las sa mearga la toaleta... Intre timp au venit autobuzele scolare, inchiriate special pentru ocazia asta. Pana i-am inregistrat a trecut o jumatate de ora, pana am dat cecurile soferilor si pana am urcat cu totii a mai trecut o jumatate de ora. Pana am ajuns la stadionul pe care joaca cei de la Chicago Bears, la Soldier Field, a mai trecut o jumatate de ora.
Aici, lumea dupa lume...
Actiunea a constat intr-un mars bine controlat pe langa Lake Michigan, apoi un picnic urias, cu vreo 15,000 de participanti, cu muzica, bauturi racoritoare si gustari calde si reci, toate astea pe o pajiste puternic mirosind a pishat de caine. Pentru ca de obicei pe acolo lumea alearga cu patrupedele. Americanii sunt foarte atasati de animelele lor, nu ii lasa sa stea in casa ci ii trateaza cu respect ca pe orice alt membru al familiei. Frecvent apeleaza la "plimbatori de caini" calificati, asta este o meserie aici, cum sunt dadacele pentru copii.
Am lasat deoparte mirosul de pishat si am bagat sub nas ceea ce am primit de la organizatori. Aici parca mananc mai mult, dar tot degeaba, nu iau un pound in plus... Si la birou am rezerve de ...orice pe birou, vin colegele si imi aduc in fiecare zi fructe - la care ma uit ca un caine care constata ca are ciorba la cina - prajituri de casa sau de pe langa casa, practic nu este zi in care sa nu vina cineva sa aduca ceva bun. Degeaba, tenia mea poate manca mai mult decat pot eu baga...
Dupa vreo doua ore am strans tabara si am plecat, plafonul de nori coborase atat de mult incat se simtea in aer miros de ploaie. Fix dupa ce au urcat toti in autobuze, ploaia s-a dezlantuit zgomotos.
Am plecat cu gandul la gratarele alea care sfaraiau inca. Insa gustul carnatilor lor nu seamana nici de departe cu alor nostri. Ai lor nu au usturoi. Si zici ca mananci ceva dar nu carnati. Cu carnea insa este cu totul altceva. Vaca lor se topeste in gura. Ma gandeam ca trebuie sa o bata serios inainte sau dupa ce o sacrifica pentru a fi atat de frageda... Si porcul este gustos si nu miroase a medicamente cum adeseori mirosea in tara, cand il cumparam de la Real. Incerc sa ma educ sa mananc mai multe legume. Porc cu legume, vaca cu legume, insa uneori legumele imi raman in farfurie...
Atunci cand sunt flamand si merg la cumparaturi, gafez din start, pentru ca imi fug ochii in toate directiile. Sunt atat de multe chestii de testat si de gustat... Ieri am luat Fajito cu vita, un amestec de vita cu legume proaspete, lasate putin la un baitz facut de mexicani cu stiu ei ce, foarte bun, gustos si sanatos (haha). Pusa la tigaie cu o lingura de ulei de masline, ne-am batut pe mancarea asta. Vaca, rafinata si buna la gust. Aceeasi chestie se poate cumpara cu pork sau chiken.
Vineri mi-a povestit un roman cum s-a certat el cand a venit aici cu un vanzator ca el vrea sandvich cu kitchen. Vanzatorul incerca sa il convinga sa ii dea cu chiken, el nu si nu, ca vrea cu kitchen... Fiecare are povestea lui aici. Dar oamenii sunt intelegatori atunci cand nu inteleg un cuvant sau o suita de cuvinte din ceea ce tu crezi ca scoti literar...Pur si simplu te indeamna sa repeti.
Ei bine, am intrat sa iau doi ardei pentru o tocanita si am iesit cu somon, apa plata, carne de vita. Pe somon am dat cate un dolar pe doua portii de cam 300 grame, mega oferta. Imi place somonul crud, taiat felii, cu sare, cu o felie de lamaie si daca este si o gura de brandy cu atat mai bine.
Am zis ca trebuie sa intram sa incercam lobsteri, dar cred ca nu voi avea sansa asta cu Carmen, nu cred ca ar putea sa il manance, adica sa il desfaca si sa il haleasca, doar sa ii comand direct coada la gratar si basta. Va veni ea si vremea aceea, desi un restaurant celebru pentru asa ceva este la noi in cartier.
Pana atunci am spus ca trebuie sa mergem in China Town sa incercam preparatele ciudate ale chinezilor. Pe mine ma tenteaza orice este prajit ori copt si arata bine. Atat de multe sunt de explorat in orasul asta, oferta este imensa. Atat de multe natii, atat de multe cartiere-oras in marele oras si fiecare cu specificul lor. Greci, arabi, indieni, ucrainieni, polonezi, francezi, italieni, romani, chinezi, coreeni, turci, este ca si cum ai merge intr-un alt oras si ai servi cina in stil traditional.
Cat am scris, am mancat o cutie de "California raisins", doi pumni de seminte crude si am baut o sonda de suc facut in casa. A trecut si tornada pe langa noi, au trecut si avertizarile meteo care zici ca prevesteau sfarsitul lumii. Pesemne lumea se baga in case, se leaga de sifoniere sau de cazi daca nu au basement si asteapta sa treaca furtuna. Casele sunt facute din materiale usoare si pot fi foarte repede distruse. Inclusiv blocurile normale sunt facute la fel si sunt puse pe piloni de metal. De regula, sub fiecare bloc este parcarea masinilor. Fereasca Domnul sa cada blocul, ca pierzi si casa si masina dintr-un foc. Mi-e foame iar...
Am pus 4 galoane de benzina, oferta la $3,90/galon, am scos niste dolari de la bancomat, am ocolit pe sosea doi sconcsi ce-si faceau pesemne o declaratie de dragoste, mi-am mai clatit ochii la casele de milioane insirate pe bulevardul pe care obisnuiesc sa ajung la serviciu, dupa vreo 40 de minute. Unele strazi sunt deja blocate, pentru ca unii dintre locatari au decis sa faca un party pe strada. Exact, se ia autorizatie de la primarie si se scoate calabalacul pe strada, cu scaune mese, aici era si un purcel pus la rotisor.
Instant m-am gandit sa merg sa ma imprietenesc cu ei... si sa las balta Hunger Walk pentru care m-am trezit sambata ca intr-o zi normala... M-am sters insa repede la gura si am trecut mai departe.
Am ajuns la birou, unde asteptau deja vreo 100 de oameni, salariati de-ai nostri. Zece femei deodata m-au binecuvantat si mi-au cerut sa le las sa mearga la toaleta... Intre timp au venit autobuzele scolare, inchiriate special pentru ocazia asta. Pana i-am inregistrat a trecut o jumatate de ora, pana am dat cecurile soferilor si pana am urcat cu totii a mai trecut o jumatate de ora. Pana am ajuns la stadionul pe care joaca cei de la Chicago Bears, la Soldier Field, a mai trecut o jumatate de ora.
Aici, lumea dupa lume...
Actiunea a constat intr-un mars bine controlat pe langa Lake Michigan, apoi un picnic urias, cu vreo 15,000 de participanti, cu muzica, bauturi racoritoare si gustari calde si reci, toate astea pe o pajiste puternic mirosind a pishat de caine. Pentru ca de obicei pe acolo lumea alearga cu patrupedele. Americanii sunt foarte atasati de animelele lor, nu ii lasa sa stea in casa ci ii trateaza cu respect ca pe orice alt membru al familiei. Frecvent apeleaza la "plimbatori de caini" calificati, asta este o meserie aici, cum sunt dadacele pentru copii.
Am lasat deoparte mirosul de pishat si am bagat sub nas ceea ce am primit de la organizatori. Aici parca mananc mai mult, dar tot degeaba, nu iau un pound in plus... Si la birou am rezerve de ...orice pe birou, vin colegele si imi aduc in fiecare zi fructe - la care ma uit ca un caine care constata ca are ciorba la cina - prajituri de casa sau de pe langa casa, practic nu este zi in care sa nu vina cineva sa aduca ceva bun. Degeaba, tenia mea poate manca mai mult decat pot eu baga...
Dupa vreo doua ore am strans tabara si am plecat, plafonul de nori coborase atat de mult incat se simtea in aer miros de ploaie. Fix dupa ce au urcat toti in autobuze, ploaia s-a dezlantuit zgomotos.
Am plecat cu gandul la gratarele alea care sfaraiau inca. Insa gustul carnatilor lor nu seamana nici de departe cu alor nostri. Ai lor nu au usturoi. Si zici ca mananci ceva dar nu carnati. Cu carnea insa este cu totul altceva. Vaca lor se topeste in gura. Ma gandeam ca trebuie sa o bata serios inainte sau dupa ce o sacrifica pentru a fi atat de frageda... Si porcul este gustos si nu miroase a medicamente cum adeseori mirosea in tara, cand il cumparam de la Real. Incerc sa ma educ sa mananc mai multe legume. Porc cu legume, vaca cu legume, insa uneori legumele imi raman in farfurie...
Atunci cand sunt flamand si merg la cumparaturi, gafez din start, pentru ca imi fug ochii in toate directiile. Sunt atat de multe chestii de testat si de gustat... Ieri am luat Fajito cu vita, un amestec de vita cu legume proaspete, lasate putin la un baitz facut de mexicani cu stiu ei ce, foarte bun, gustos si sanatos (haha). Pusa la tigaie cu o lingura de ulei de masline, ne-am batut pe mancarea asta. Vaca, rafinata si buna la gust. Aceeasi chestie se poate cumpara cu pork sau chiken.
Vineri mi-a povestit un roman cum s-a certat el cand a venit aici cu un vanzator ca el vrea sandvich cu kitchen. Vanzatorul incerca sa il convinga sa ii dea cu chiken, el nu si nu, ca vrea cu kitchen... Fiecare are povestea lui aici. Dar oamenii sunt intelegatori atunci cand nu inteleg un cuvant sau o suita de cuvinte din ceea ce tu crezi ca scoti literar...Pur si simplu te indeamna sa repeti.
Ei bine, am intrat sa iau doi ardei pentru o tocanita si am iesit cu somon, apa plata, carne de vita. Pe somon am dat cate un dolar pe doua portii de cam 300 grame, mega oferta. Imi place somonul crud, taiat felii, cu sare, cu o felie de lamaie si daca este si o gura de brandy cu atat mai bine.
Am zis ca trebuie sa intram sa incercam lobsteri, dar cred ca nu voi avea sansa asta cu Carmen, nu cred ca ar putea sa il manance, adica sa il desfaca si sa il haleasca, doar sa ii comand direct coada la gratar si basta. Va veni ea si vremea aceea, desi un restaurant celebru pentru asa ceva este la noi in cartier.
Pana atunci am spus ca trebuie sa mergem in China Town sa incercam preparatele ciudate ale chinezilor. Pe mine ma tenteaza orice este prajit ori copt si arata bine. Atat de multe sunt de explorat in orasul asta, oferta este imensa. Atat de multe natii, atat de multe cartiere-oras in marele oras si fiecare cu specificul lor. Greci, arabi, indieni, ucrainieni, polonezi, francezi, italieni, romani, chinezi, coreeni, turci, este ca si cum ai merge intr-un alt oras si ai servi cina in stil traditional.
Cat am scris, am mancat o cutie de "California raisins", doi pumni de seminte crude si am baut o sonda de suc facut in casa. A trecut si tornada pe langa noi, au trecut si avertizarile meteo care zici ca prevesteau sfarsitul lumii. Pesemne lumea se baga in case, se leaga de sifoniere sau de cazi daca nu au basement si asteapta sa treaca furtuna. Casele sunt facute din materiale usoare si pot fi foarte repede distruse. Inclusiv blocurile normale sunt facute la fel si sunt puse pe piloni de metal. De regula, sub fiecare bloc este parcarea masinilor. Fereasca Domnul sa cada blocul, ca pierzi si casa si masina dintr-un foc. Mi-e foame iar...
sâmbătă, 7 iunie 2014
Despre un preaslavit conducator...
A trebuit sa stau o buna parte din noapte treaz, doar pentru ca eram inregistrat la un curs online in tara, care incepea la ora 9 dimineata, deci ora 1 dimineata in Chicago. Am constatat ca una din contactele mele de pe FB a distribuit o fotografie a lui Mickey Mouse, laudand-o pe Simona Halep si spunand ca Romania ii multumeste pentru tot. Pai cu ce ii multumeste Romania fetei asteia domnule prim ministru plagiator? Ca te tragi tu in poze cu ea si ca iti pui pozele cu ea pe FB? Ca se trage limbricu' ala de Banicioiu in poze cu fata asta si se pune si el pe FB? Cu ce a ajutat tara fata asta? I-a pus la dispozitie vreo baza sportiva, i-a platit vreun antrenor personal, i-a cumparat rachete de tenis si echipamentele necesare? Numai parintii ei si ea au muncit pentru ca sa poata ajunge la performanta asta, nu ca sa va folositi voi acum de imaginea ei, hahalerelor ce sunteti!
Din click in click am ajuns la niste injuraturi si apoi la urmatorul link am ajuns la pagina lui Pictor Vonta de FB. M-am distrat copios si aproape am uitat de cursul online pe care trebuia sa il accesez. Am extras mai jos cateva fraze pe care nu m-am abtinut sa nu le redistribui si altor ochi.
Se povesteste aici despre intalnirea pe care pacaliciul a avut-o pret de zece minute cu secretarul apararii, care a fost nevoit efectiv sa il primeasca pe urecheat deoarece ultimul a ajuns cu elicopterul la baza militara neinvitat.
"Premierul Victor #Ponta s-a intalnit astazi cu Secretarul Apararii al #SUA, Chuck Hagel, la baza militara Mihail Kogalniceanu. Discutiile au vizat situatia regionala, problemele comune de securitate si colaborarea militara dintre #Romania si Statele Unite ale Americii"
Spartan Katy Ioana Un pas deosebit pentru natiune, succes victor! (mai bine il facea in fata dobitoc, era acelasi lucru...)
Florin Alexandru Badea Ponta, esti un partycrasher si photobomber penibil sa te duci acolo neinvitat!
Ecaterina Trifan sper sa fie cu folos ,si sa nu avem nevoie de o interventie militara ,este buna pacea si intelegerea . (sunt convins ca la citirea acestui mesaj incurajator, domnul Pictor si-a desfacut larg bucile...)
Gabriela Costache Eu va felicit, domnule prim-ministru! CU fiecare intalnire pe care o aveti cu partenerii americani le dati peste nas carcotasilor, le aratati ca sunteti un bun diplomat, un prieten al SUA! (de cand ma-sa este el prieten cu americanii, ca acum doi ani mai avea putin si le inchidea ambasada din capitala... daca ar fi putut)Florin Sandor In UNGARIA statul s-a implicat si acum cetatenii maghiari platesc ratele in FORINTI...............asta inseamna sa se implice statul si sa nu uite de cetatenii care au fost la VOT (asta pesemne un maghiar autonom...)
Doina Vlad Mult succes si felicitari pentru toate rezultatele bune de pana acum. (vai de capul tarii asteia, la cate succese i-a adus sobolanul asta)
Un alt text ne spune prin gura mare a domnului Pictor ca "Danemarca este un exemplu de urmat in termeni de democratie, prosperitate, libertate, stat de drept, societate si un minunat exemplu de economie «verde», de noi tehnologii ca suport pentru cercetare, agricultura si hrana sanatoasa."
Dupa care un postac vine si zice revolutionar:
Constantin Gusu Jos Basescu! (asta pesemne ca este Impuscatul in gat de la Jilava, care in loc s amai scrie o carte care sa ii scada din pedeapsa, mai trimite cate un slogan incurajator catre fostul sau ucenic)
Porfir Robert Azi e D-Day , vorbește despre asta! Curaj , Normandia te-a făcut Prim Ministru nu Stalingrad!Cine nu vorbește azi de debarcarea din Normandia si de luptătorii romani din munți care au sperat si luptat sa vina ,,americanii,, nu poate sa gândească pro Atlantic. (de unde atata claritate in gandire la comunistul asta mic, domnule Robert???)
Apoi Pictor il lauda pe nea' Nicu Vacaroiu, de la Curtea de Conturi, care pesemne ca va iesi cu picioarele inainte din institutia aia... Din prea mult abur de alcool, l-a numit pe strungarul din fruntea camerei deputatilor ...Valeriu Zgonea... Cum fac unii de raman in posturi din astea caldute, chiar fierbinti, toata viata nu stiu... Adica stiu, dar nu as putea sa rezist in politica si sa nu ii injur pe toti in fata si sa le spun sa nu mai fure si sa taca si sa nu mai manance rahat cu gura plina ca oamenii nu ii mai cred. Dar ii voteaza in continuare vad. Atata fanatism politic eu cred ca nu mai exista in nicio alta tara din Europa...
Mai posteaza urecheatu' o pancarta mare pe care scrie ca tara noastra si tara de la sud de Dunare a vecinilor cu cefe groase, au devenit singurele tari in care au crescut investitiile straine in 2013... Postacii nu intarzie sa apara
Ghinita Stangacianu Doamne ajuta sa fim si noi in rand cu lumea !!!Respect si mult succes in continuare intregii echipe guvernamentale!!
Oare nenea asta chiar crede ca poate prosti toata natia? Da, cu siguranta ca toata natia care ii citeste pagina de FB in delir... Si atunci de ce toata Europa ne critica pentru faptul ca nu avem viziune in absorbtia fondurilor europene, de ce ne dau peste nas ca nu suntem in stare nici noi nici bulgarii sa stopam coruptia, sa accesam bani gratis pentru infrastructura, agricultura, etc?
Oare omul asta traieste intr-o lume paralela? Oare masa asta inerta de votanti ai lor, sunt legati la ochi ori au baligar intre urechi? Nu isi dau seama ca sunt manipulati? Nu, pentru ca nu se uita decat la "feisbucu'" lu' plagiatoru'... si la televiziunea de casa a varanului...
Intrebarea de astazi: Sunteti de acord cu decizia Guvernului de a acorda bugetarilor tichete de vacanta? (da, manca-v-ar strechea, tot din banii publici, ca saracii bugetari muncesc de se rup...)
Truta Cornel Bugetarii sunt platiti din banii din taxe si impozite si din CAS-ul celor care muncim la patroni si care nu beneficiem de asa ceva. Deci ce fac ei ca sa merite asa rasfat ? (il sustin pe Pictor, cum ce fac? si gasca lui de acoliti)
Viviana Maftei Da - este un sprijin pentru operatorii de turism/turismul romanesc (asta cred ca este mazare deghizat. Am scris mazare cu litere mici, pentru ca mazare este un substantiv comun...)
Deci daca vreti sa va amuzati copios, trageti-va o cafea sub nas si cititi pagina nefericitului...
Veti constata ca ii place sa apara in poze, in multe poze. Nu conteaza ca niciun sacou nu il mai ajunge si ca se deformeaza pe zi ce trece, nu conteaza nici ce ineptii debiteaza, nu conteaza nici macar faptul ca uneori il depaseste in prostie si vanitate pe Nastase, conteaza doar ca exista o masa de cititori care ii aduce osanale. Si ii place la nebunie asta, se hraneste cu asta.
Cititori care sunt inca sub impresia vremurilor in care Iliescu si gasca erau la putere, sub impresia frumoasa a castigurilor ilicite, care au dus-o bine in vremurile lor.
Cinste lor si vot din pupa (fund) la alegerile din toamna...
Cinste lor si vot din pupa (fund) la alegerile din toamna...
luni, 2 iunie 2014
La revedere domnule Antonescu
Sau bine ca te-ai lasat pacalit, mascariciule! Ca din cauza ta si a celor ca tine am decis sa plec din tara! Nu ca as regreta, pentru ca mereu vor aparea altii care sa-ti ia locul! Nu o sa regret niciodata, asa cum nu am regretat nicio fapta facuta. Insa ma gandesc ca ti-a ajuns cat ai visat sa fii presedinte.
Macar ai visat frumos domnule Antonescu! Macar nu i-ai multumit sotiei in direct, in vis fiind. Pentru ca de cele mai multe ori am avut impresia ca vorbesti in somn domnule Antonescu. Imi aduc aminte cand vorbeai zeflemitor din fotoliul de la Antena 3 pe care il incalecai cu sarg seara de seara, inainte sa-l debarci pe actualul tau prieten, domnul Blaga. Cat de mult il injurai si cat de mult te schimonoseai in direct atunci cand vorbeai despre pdl-isti. Cat mult iti lipsea jumatatea de mustata ca sa il intruchipezi pe cel care aproape a ingenuncheat Europa acum 70 de ani. Cat de mult radeai in pumn alaturi de sobolanul de la psd de la tribuna antenei 3...
Cred ca electoratul de dreapta trebuie sa fie de-a dreptul cretin ca sa te voteze acum, cand pari ca te certi la cutite cu prietenul tau rosu, sobolan iesit din aceeasi gaura de wc. Din pacate, este singurul sobolan care ar putea deveni presedinte cu majoritate de voturi acum. Insa pana in iarna mai este...
Domnule Antonescu, cat de mult ma bucur ca ai iesit din carti si ca ti-ai dat seama ca nu poti deveni presedinte fara niciun fel de viziune. Ma bucur domnule Antonescu ca Basescu ti-a batut si el niste cuie in sicriul politic. Probabil ca te-a si sfatuit, probabil ca te-a si ademenit ca ii vei urma la Cotroceni. Si nestergandu-te de bale, ai pus botul domnule Antonescu, la prea tabacitul lup de mare. Bine ti-a facut, daca el ti-a facut-o. Insa cred si ca ai fost prea prost ca sa iti faci singur ceea ce trebuia sa faci de acum mult timp: sa iesi din politica. Nu te cred ca tu crezi ca Johanis te va pune prim-ministru in cazul in care va castiga alegerile prezidentiale...
Ma bucur ca nu te voi vedea presedinte, pentru ca sunt sigur ca orice ai face nu vei mai putea fi presedinte. Poate doar de asociatie, poate doar de grupa, poate doar presedinte de CAP, daca ar mai exista vreunul. Pentru ca nu ai stofa de politician in primul rand domnule Antonescu, desi ai rezistat cu stoicism de 25 de ani in politica. Pentru ca nu ai fost in stare sa iti iei un carnet de conducere si pentru ca din taxele mele ti-ai platit un sfert de secol soferul, benzina si limuzina. Pentru ca din taxele mele si ale concetatenilor mei, sotia ta are un salariu lunar pe care un roman de rand il castiga in 2 ani. Si nu pentru ca ar fi mai prost pregatit sau pur si simplu mai prost... Ci pentru ca prin parghiille politice ai pus-o in acea functie, ca atatia altii care nu merita dar care sunt acolo pentru ca au cumparat prea usor votul romanilor.
Ma bucur ca nu vei deveni presedintele tarii mele domnule Antonescu si ca nu voi avea ocazia de a-ti vedea din nou gura schimonisita, precum o gaura neagra atunci cand o deschizi sa vorbesti sau te schimonosesti. Ma bucur domnule Antonescu ca ai luat plasa. Si ca ai crezut ca Pictor Vonta te va face presedinte. Trebuia sa iti dai seama ca ce suge la Nastase nu sare departe de trunchi. NU putea exista un alt infatuat mai mare decat acest imberb plagiator, care suge cu toata familia din aceleasi taxe platite de familia mea - pentru ca eu am decis sa nu mai platesc taxe pentru voi.
Am decis sa va las sa va castigati munca asa cum mi-am castigat-o si eu, cu sudoare. Insa foarte probabil ca voi sa gasiti mereu si mereu alte forme de a va deghiza in salvatorii poporului si sa continuati sa il sugeti pana la epuizare. Ma rog insa ca poporul sa va dea sa sugeti si voi ceea ce meritati... Macar in ultimul ceas... Si sa nu mai suga el...
Si mai sper ca liberalii adevarati sa iasa public si sa se debaraseze de acest imatur politic, de aceasta lichea ordinara - ca sa o parafrazez pe baba Iliescu.
La revedere domnule Antonescu. In vreo 100 de ani...
Chiar daca stiu ca nimeni nu va citi aceasta postare, pentru ca toti sunt satui de politica, tot ma bucur domnule George Crin Laurențiu Antonescu. Ma bucur ca nu voi avea ocazia sa te vad si pe tine exclamand cu lacrimi de bucurie: am infrant...
Of, ce m-am descarcat... noapte buna copii...
Macar ai visat frumos domnule Antonescu! Macar nu i-ai multumit sotiei in direct, in vis fiind. Pentru ca de cele mai multe ori am avut impresia ca vorbesti in somn domnule Antonescu. Imi aduc aminte cand vorbeai zeflemitor din fotoliul de la Antena 3 pe care il incalecai cu sarg seara de seara, inainte sa-l debarci pe actualul tau prieten, domnul Blaga. Cat de mult il injurai si cat de mult te schimonoseai in direct atunci cand vorbeai despre pdl-isti. Cat mult iti lipsea jumatatea de mustata ca sa il intruchipezi pe cel care aproape a ingenuncheat Europa acum 70 de ani. Cat de mult radeai in pumn alaturi de sobolanul de la psd de la tribuna antenei 3...
Cred ca electoratul de dreapta trebuie sa fie de-a dreptul cretin ca sa te voteze acum, cand pari ca te certi la cutite cu prietenul tau rosu, sobolan iesit din aceeasi gaura de wc. Din pacate, este singurul sobolan care ar putea deveni presedinte cu majoritate de voturi acum. Insa pana in iarna mai este...
Domnule Antonescu, cat de mult ma bucur ca ai iesit din carti si ca ti-ai dat seama ca nu poti deveni presedinte fara niciun fel de viziune. Ma bucur domnule Antonescu ca Basescu ti-a batut si el niste cuie in sicriul politic. Probabil ca te-a si sfatuit, probabil ca te-a si ademenit ca ii vei urma la Cotroceni. Si nestergandu-te de bale, ai pus botul domnule Antonescu, la prea tabacitul lup de mare. Bine ti-a facut, daca el ti-a facut-o. Insa cred si ca ai fost prea prost ca sa iti faci singur ceea ce trebuia sa faci de acum mult timp: sa iesi din politica. Nu te cred ca tu crezi ca Johanis te va pune prim-ministru in cazul in care va castiga alegerile prezidentiale...
Ma bucur ca nu te voi vedea presedinte, pentru ca sunt sigur ca orice ai face nu vei mai putea fi presedinte. Poate doar de asociatie, poate doar de grupa, poate doar presedinte de CAP, daca ar mai exista vreunul. Pentru ca nu ai stofa de politician in primul rand domnule Antonescu, desi ai rezistat cu stoicism de 25 de ani in politica. Pentru ca nu ai fost in stare sa iti iei un carnet de conducere si pentru ca din taxele mele ti-ai platit un sfert de secol soferul, benzina si limuzina. Pentru ca din taxele mele si ale concetatenilor mei, sotia ta are un salariu lunar pe care un roman de rand il castiga in 2 ani. Si nu pentru ca ar fi mai prost pregatit sau pur si simplu mai prost... Ci pentru ca prin parghiille politice ai pus-o in acea functie, ca atatia altii care nu merita dar care sunt acolo pentru ca au cumparat prea usor votul romanilor.
Ma bucur ca nu vei deveni presedintele tarii mele domnule Antonescu si ca nu voi avea ocazia de a-ti vedea din nou gura schimonisita, precum o gaura neagra atunci cand o deschizi sa vorbesti sau te schimonosesti. Ma bucur domnule Antonescu ca ai luat plasa. Si ca ai crezut ca Pictor Vonta te va face presedinte. Trebuia sa iti dai seama ca ce suge la Nastase nu sare departe de trunchi. NU putea exista un alt infatuat mai mare decat acest imberb plagiator, care suge cu toata familia din aceleasi taxe platite de familia mea - pentru ca eu am decis sa nu mai platesc taxe pentru voi.
Am decis sa va las sa va castigati munca asa cum mi-am castigat-o si eu, cu sudoare. Insa foarte probabil ca voi sa gasiti mereu si mereu alte forme de a va deghiza in salvatorii poporului si sa continuati sa il sugeti pana la epuizare. Ma rog insa ca poporul sa va dea sa sugeti si voi ceea ce meritati... Macar in ultimul ceas... Si sa nu mai suga el...
Si mai sper ca liberalii adevarati sa iasa public si sa se debaraseze de acest imatur politic, de aceasta lichea ordinara - ca sa o parafrazez pe baba Iliescu.
La revedere domnule Antonescu. In vreo 100 de ani...
Chiar daca stiu ca nimeni nu va citi aceasta postare, pentru ca toti sunt satui de politica, tot ma bucur domnule George Crin Laurențiu Antonescu. Ma bucur ca nu voi avea ocazia sa te vad si pe tine exclamand cu lacrimi de bucurie: am infrant...
Of, ce m-am descarcat... noapte buna copii...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)