La pescuit pe raul Kankakee

Pentru ca toata suflarea are liber maine, de Memorial Day, orasenii au luat inca de azi cu asalt parcurile, padurile, raurile si in general zonele verzi pentru a face un gratar (barbeque cum zic ei - ei parlesc niste carnati fara niciun gust si ii baga intre doua chifle, costite si ceafa la greu, mai rar muschi de vita). Un fel de activitate de 1 Mai la noi, numai ca la ei nu este aglomerat pentru ca au paduri inclusiv in oras si multe.... Si nu lasa in urma munti de gunoaie...


Pentru ca am decis sa mergem si la pescuit, am hotarat sa mergem la Kankakee, un parc - rezervatie aflat cam la 75 de mile de Chicago. Ne-am imbarcat asadar in 3 masini si am pornit birjareste spre locul de destinatie. De ce birjareste? Ei bine, pentru ca am depasit cu mult viteza legala pe mai multe sectoare de autostrada si drumuri nationale. Sper sa nu ma trezesc cu tichet acasa... Am condus azi masina unor prieteni, cu "stick" cum spun ei, adica avand schimbator manual si am condus realmente cu placere masina manuala, dupa ce nu am mai condus una la fel de cand mi-am vandut masina din tara, in luna iulie a anului trecut.

Se conduce destul de agresiv aici, in mare viteza uneori, trebuind sa tii pasul cu coloana de masini. Mi-a placut drumul, trecand de pe autostrazi pe drumuri nationale si apoi comunale cred, pentru ca am trecut pe langa destul de multe ferme izolate, cu case frumoase, hambare si moristi de vant la fiecare gospodarie, cu imagini la fel ca cele din filmele americane.

Am ajuns destul de tarziu la locul faptei, un parc-padure prin care trece raul Kankakee, un rau lat si destul de repede, cu curenti puternici, destul de inchis la culoare.
Ne-am pus imediat sa facem pe plac burtilor mai intai. Pentru ca am avut provizii de mici, frigarui, pui dezosat, costite si pulpa de purcel, dovlecei, ciuperci si nu mai stiu cate alte legume pe care le-am pus la gratar.
Ne-am potolit foamea destul de tarziu, probabil dupa ora 14. Cu mare greutate ne-am apropiat de rau si am zis sa lansam unditele in apa.
Inainte insa de asta, trebuie sa spun cum am pregatit mamaliga pentru "patratica".
Stiind ca in rau se gasesc crapi foarte mari, am zis sa dam la mamaliga. Am cautat asadar corespondenta avuta acum cateva luni cu var'miu - Adi - mare pescar, participant de altfel la fel de fel de concursuri de pescuit, care mi-a impartasit reteta prepararii mamaligii pentru patratica.
Am urmat intocmai pasii, am pus doua parti malai si o parte faina, le-am amestecat, am facut o pasta omogena, am pus o sticluta de esenta de vanilie ca sa atraga pestii (cei mari...) am facut niste gogoloaie cat mingiile de tenis, le-am aplatizat putin si le-am pus la foc nu intr-un ciorap de dama ca nu a vrut Carmen sa-mi dea niciun ciorap de la ea, ci intr-o plasa de plastic, perforata des, dupa ce apa a inceput sa fiarba. Conform retetei, in zece - cincisprezece minute, ar fi trebuit ca gogoloaiele sa se ridice la suprafata, semn ca s-au fiert.

Si au fiert, au tot fiert si rasfiert. Am completat din cand in cand cu apa, pentru ca scadea, le-am amestecat sa nu se lipeasca, iar am completat cu apa. Au fiert o ora si 45 de minute... Insa degeaba. Bagam furculita in mamaligi si se indoia furculita. Hait, am zis, malaiul este de vina, stiam ca este foarte grunjos macinat, a fost cam tare si mamaliga pe care Carmen a preparat-o odata din acelasi malai dupa clasica reteta de mamaliga pentru branza cu smantana.

Am zis ca este totusi de ajuns cat au fiert si le-am scos, le-am lasat la racit peste noapte, le-am invelit intr-o punga si dimineata cand le-am controlat, puteai lesne sa spargi capul cuiva cu una dintre aceste ghiulele. Le-am pus iar la foc azi la ora 7 dimineata pentru inca o ora si douazeci de minute. Dupa acest timp le-am scos si am taiat una in doua. Circa 3 milimetri era malai fiert iar restul era malai crud... Cum a fost posibil sa fierbi o mamaliga mica (pentru ca am facut 5 astfel de mingiute) aproape 3 ore si ea sa nu fiarba? Habar nu am, este inca un mister... Ori faina a fost ipsos, ori malaiul a fost de plastic, realmente nu mai caut raspunsuri.


Am pus deci patratele din mamaliga-piatra in carligele lansetei si zvvvvrrr cu ele la balta. Nestiind insa ce trebuie sa facem la lansete, atat eu cat si prietena noastra, nu am reusit decat sa le aruncam la 3 metri de mal. Am mai incercat o data si firul s-a incurcat, pentru ca s-a derulat in gol inainte sa iasa cu tot cu firul principal si sa ajunga in apa. Am tras inapoi firul cu acele goale... Mamaliga-piatra se desprinsese de pe ace probabil la contactul cu apa. Normal, era o mamaliga pietroi, nicidecum lipicioasa cum ar trebui sa fie o mamaliga si sa stea pe ac. Eu cred ca era malai contrafacut, probabil din China sau cine stie ce modificari genetice de nu se lega. Am mai incercat sa lansam de doua ori, mozolind bucatele de mamaliga in apa si incercand sa le facem sa stea pe ace, timp in care firul s-a derulat in gol si mai mult, astfel incat s-a facut o gramada de fir ca un par incalcit in jurul mulinetei...

Razand ca prostii, am abandonat ideea (dupa ce cu o zi in urma am platit 16 dolari pe un abonament pe un an la pescuit in tot statul) si ne-am abandonat cu totul gratarului... spunand ca unditele nu sunt bune... pestii sareau ca turbatii din rau, razand de noi, dar noi nici macar nu ii mai vedeam. A fost atat de frumos afara si atat de frumos a fost locul incat nici macar nu ne-am mai gandit la sacii goi adusi pentru a putea cara pestii. Ne-am dat seama ca lipseste ceva din peisaj: muzica ascultata haotic de la fiecare masa de oameni, asa cum ar fi fost in mod firesc in tara. Niciun salam, nicio minune, niciun pusti, doar voci de oameni, pasari cantand, zgomot de rau.

Am ajuns acasa si am descoperit pe stiri ca psd-ii au luat iar potul cel mare la alegerile parlamentare, asa cum era de asteptat. Ma credeti ca nu mai sufar, asa cum sufeream de fiecare data atunci cand eram dezamagit dupa astfel de rezultate? Probabil ca va inceta sa imi mai pese. O sa merg totusi la vot la prezidentiale, aici la consulat. Cu o dreapta profund sfasiata de neintelegeri, cred ca nu mai pot sa ii inteleg pe cei care ii critica pe astia dar nu ies la vot, sperand sa schimbe ceva doar stand cu mainile pe pervaz si strigand de la geam... Ori eu sunt prost crezand ca ceva s-ar mai putea schimba in tara mea ori altii sunt prosti dar multi si fac legea pentru ca cei care se considera mai destepti aleg sa nu voteze dintr-o lehamite doar de ei inteleasa... Sunt convins ca asa se va intampla si in toamna la alegerile prezidentiale. Ce conteaza ca electoratul astora rosii este needucat, manipulat sau neinformat?
Cata vreme electoratul de dreapta va sta la televizor sau va alege sa isi petreaca o zi de duminica iesind din oras si neparticipand la vot, intotdeauna va castiga unul ca Pictor Vonta. Asa cum este el, arogant, plagiator, scandalagiu, mitoman, coruptibil, crescut in cresa comunista, printre batrani comunisti, cu aerul lui vesnic de copil caruia mama-sa i-a rapit prea devreme sfarcul de la gura...