Am zis duminica sa mergem sa "consumam" biletele primite in dar la gradina zoologica din Bookfield. Si avand patru, (iar) am zis sa mergem cu doi dintre prietenii de aici.
La ce ora? In vremea pranzului, exact cand in Chicago se infaptuiau fix 30 C si mult mai multe de ale lor...
Prietenul nostru a ales sa mearga cu bicicleta de la el de acasa si pana acolo, cale de vreo 15 mile. Sotia lui a ales sa mearga cu noi cu masina si sa se intoarca si ea cu bicicleta. Bicicleta ei fiind cocotata in timpul asta pe acoperisul masinii lor. Am ajuns in jumatate de ora la gradina zoologica, pe o vreme in care mult mai bine ar fi fost o baie la piscina ori in lacul Michigan.
Am ajuns asadar in poarta din sud si l-am sunat prietenul nostru, care era la poarta din nord a gradinii zoologice, pentru a ne intalni si a intra impreuna.
Dupa cinci minute acesta si-a sunat sotia si i-a spus ca a avut un mic accident, fiind proiectat de pe bicleta, de portiera deschisa la timpul potrivit, de un pasager dintr-o masina stationata la un semafor. Stiind ca nu are cum sa fie departe de locul in care ne aflam, am inceput sa alergam din locul in care ne aflam, spre bulevardul de pe care stiam ca ar trebui sa vina prietenul nostru. Dupa cinci minute am ajuns la locul accidentului, ghidat mai mult de masinile de politie si de ambulanta ajunsa in mai putin de 3 minute de la momentul raportarii incidentului. Cand am ajuns langa el, a ajuns si ambulanta.
Ofiterul de politie - nu mai putin de patru masini de politie erau la locul faptei - a incercat cu un gest sa ma impiedice sa ajung langa el, Dan fiind intins pe iarba, cu burta in jos, circulatia blocata pe sensul lui de mers. Cand vezi o astfel de scena, normal ca te gandesti la ceea ce este mai rau... I-am spus din fuga ca sunt prietenul lui si mi-a permis sa ajung langa el, sa il intreb ce il doare si sa vad ca nu are nicio rana deschisa. Intre timp paramedicii de pe ambulanta i-au pus collar-ul la gat, l-au intrebat la randul lor ce il doare si l-au suit in masina lor, demarand in scurt timp spre cel mai apropiat spital.
Pana sa plece salvarea, au ajuns totusi langa masina salvarii si sotia lui si a mea. Dan, ca un adevarat leu, a refuzat ca sotia lui sa il insoteasca in salvare, considerand ca nu are sens sa ne stricam ziua... din cauza unui incident minor. Cu gatul stramb, a lasat totusi indicatii sa ii fie luat permisul de la politisti si sa avem grija de bicicleta lui.
Stationand la semafor, intr-una din masinile din coloana, cineva a deschis usa pentru a arunca ceva din masina, moment in care Dan era in mers si nu a mai putut evita impactul si a fost proiectat peste cadrul bicicletei si peste portiera masinii respective.Evident ca s-a lovit serios in cateva locuri, mai putin la cap.
Bicicleta a fost avariata, roata din fata fiind complet inutilizabila, astfel incat am decis sa o las pe marginea drumului, cu fetele si sa aduc masina acolo, pentru a o transporta.
Ofiterii de politie au luat declaratii, au luat datele de identificare ale celor implicati si au inapoiat ID-ul sotiei lui Dan dupa ce au finalizat ancheta la fata locului.
Ne-am deplasat la urgenta, cale de vreo zece minute de locul cu pricina, pentru a vedea ce face pacientul romano-american.
Pacientul nostru era nebagat in seama si inca pe patul de plastic cu care a fost transportat in salvare in pozitia faraonului, pus pe patul din rezerva, pentru ca nu cumva sa aibe vreo afectiune la coloana. Ne-a vazut si ne-a intrebat ce cautam acolo... si in plus in ce stare se afla bicicleta lui, care costa probabil mai mult decat masina mea.... Are un umor omusorul asta incat nu ai cum sa nu il placi. In momentul in care deschide gura te binedispune indiferent de cat de neagra este starea ta de spirit si asta este doar una din calitatile pe care le apreciez la el. Cu iarba inca pe genunchi si cu julituri la degete, pe spate, la mijloc si tibie, singura lui grija era de bicicleta!
Intre timp a venit si doctorul, caruia Dan i-a sugerat ca este mai bine sa plece acasa si sa isi puna comprese cu ghiata pe locurile vatamate, pentru ca el nu are nevoie de alte investigatii. Doctorul ne-a intrebat daca pacientul este cumva doctor... si l-a pus totusi sa ii faca dovada ca nu are nevoie de raze X ori de investigatii mai amanuntite, cercetandu-i bratele, picioarele si starea de spirit...
Am iesit din rezerva si am asteptat ca doctorul sa ii prescrie pacientului tratamentul cuvenit, timp in care am vizionat douazeci de minute din finala campionatului mondial de fotbal... Zero la zero era scorul...
In douazeci de minute Dan a fost pe picioarele lui in receptia spitalului si in alte cinci minute isi studia bicicleta, mult mai mult indoita decat el... Din pacate, bicicleta nu a stiut sa fenteze impactul cu masina, precum cascadorul nostru...
M-am gandit ca probabil daca eu as fi avut un accident asemanator, as fi avut nevoie de mult mai multe ingrijiri medicale, singura explicatie fiind aceea ca Dan are experienta si o anumita arta in a cadea si in a scapa oarecum nevatamat din imprejurari nefavorabile.
Fara casca de protectie, fara alt echipament suplimentar in afara de manusi, el a reusit performanta de a scapa din acest incident doar cu doua hematoame, unul la umar si unul la sold...
Si ... evident am mers la gradina zoologica pentru ca Dan a vrut sa ne demonstreze ca este intreg si nevatamat si ca nu are rost sa ne stricam ziua doar din cauza unui incident minor... Acolo, animale lesinate de caldura, oameni balacindu-se sub stropitori, inghetate scurse pe bluze si beri labartand largi burti, cam asta mi-a ramas in minte.
Dupa gradina zoologica, datorita stresului, caldurii si epuizarii fizice, a trebuit sa ne incarcam bateriile cu niste felii imense de pizza, iar apoi ne-am relaxat vreme de vreo doua ore pe plaja lacului Michigan...
O zi de duminica inceputa cu stress, s-a terminat intr-o nota linistita. Doar pentru ca Cineva acolo sus, a fost prezent si a impiedicat sa se intample ceva mai grav. Totul este bine cand se termina cu bine... Porumbeii s-au intors toti la casele lor iar totul a ramas in memoria colectiva doar o intamplare din care fiecare a avut de tras propriile concluzii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu