Nebunie mare, pregatiri minutioase, planificari, curse contracronometru cu carucioarele prin supermarket-uri, toata lumea parca a intrat intr-o stare de "care pe care". Bineinteles ca m-am lasat si eu antrenat in toata agitatia, cel putin la cumparaturi. Lumea a cumparat orice. Am studiat cativa co-participanti la maratonul cumparaturilor. Daca unul punea in cos un snop de banane, un altul se repezea si isi punea un snop, dar mai mare. Daca un altul lua trei salate verzi, un alt participant lua 5 salate verzi. Coada la orice. Mai putin la sapun si articole de igiena personala...
Romanii au cumparat orice si in cantitati mari, fara a avea legatura cu sarbatoarea ce avea sa vina. Campioni la mici si bere, la ceafa si costite de porc, la sprituri de vara sau de iarna...
In Mamaia aceeasi atmosfera. Coada la orice: la tava impinsa, la inghetata, la telegondola si la wc. Pe putinele locuri amenajate cu sezlong-uri, se inghesuiau femei fara sutiene, copii, posesori de burti si posesori de masini decapotabile, fara a se plange de faptul ca la un metru in fata ta vezi un cur imens ori o burta disproportionata. Atmosfera de talcioc, din care trebuie scosi bani cu orice pret, pe orice.
In Vama, acelasi iz desavarsit de urina la orice pas, acelasi petreceri tineresti din care iesi ametit doar daca treci prin mijlocul fumatorilor ori consumatorilor de licori bahice. Fiecare vrea sa bea mai mult si mai ieftin, mai putin cei veniti sa profite de fetele mult prea ametite pentru a-si mai pune intrebari cu privire la identitatea si intentia celor care le ofera o vodca.
In aceeasi saptamana a urmat Invierea. Potop de mireni pe strazi, toti cu candele la purtator, femei, copii mofturosi, sculati din somn sa ia lumina, batrani mirosind a usturoi statut, mult prea tinere fete cu pantaloni scurti si sani neacoperiti, zbenguindu-se mult prea haotic prin curtile bisericilor, baieti cu beri in maini si babe stand protapite in fata standului cu anafura: Nu poti sa mananci de Paste daca nu iei o anafura inainte, deasupra careia poate a behait sau nu macar un dascal, pentru a o binecuvanta.
Imediat dupa ce Lumina a ajuns in pragul usilor, toata lumea se inghesuie sa prinda. De ce se inghesuie? Sa... fie primii si sa...prinda. Nu conteaza ca lumina ajunge mereu si in spate...
Asta imi aduce aminte mereu de o faza din Madrid, din aeroport, la plecarea spre Tenerife. S-a format fara sa ne dam seama un rand lung de persoane pentru imbarcare, unul in spatele celuilalt, majoritatea fiind cetateni europeni - mai putin romani. La intoarcere, in acelasi aeroport, dar spre sensul spre Bucuresti, s-a format pentru aceeasi operatiune o mare de oameni in fata biroului de imbarcare. In zadar zbiera operatoarea sa se formeze un rand subtire, romanii nu au avut incredere... Au stat si s-au inghesuit dand din coate, desi tot in acelasi avion au ajuns. Oare ce ne mai poate cizela ca natie?
Imediat dupa ce si-au aprins candelele, oamenii au parasit lacasurile de rugaciune de parca nu ar fi putut petrece ori baga sub nas daca nu ar fi dus lumina in case. Slujba a ramas sa fie ascultata de babe. Atat de fara sens mi se pare toata activitatea asta in care toti suntem preocupati doar o data pe an sa mergem la biserica si sa fim mai buni pentru o seara...
Si toate activitatile noastre tin sub o forma sau alta de inghesuiala. Inghesuiala pe autostrada, la piata, la biserica, in lift, la bancomat, inghesuiala peste tot... Insa fara strop de esenta ori viziune.
Suntem insa plini de statistici astronomice: 4 milioane de miei ucisi, sese sute mii de hectolitri de vin consumati, 4 milioane de euro cheltuiti pe cazari la mare sau la munte, 22 de morti in accidente rutiere, 100 de milioane de oua vopsite, sute de permise auto ridicate... Inghesuiala mare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu