Am inceput postarea asta acum mai bine de o luna. Am sters o parte din ea pentru ca nu mai era de actualitate. Am sa incetez sa mai scriu despre evenimentele politice din tara. Pentru ce sa mai scriu cata vreme le citeste toata lumea din presa? In plus, in ultimul timp m-am simtit realmente darmat ca am o tara care este pe primul loc in Europa la capitolul coruptie - slava Domnului ca justitia a inceput sa functioneze dupa douazeci si cinci de ani... Nu mai au loc gainarii in puscarii de politicieni corupti si de oameni de afaceri care au fraudat statul. Luna trecuta, ma trezeam si abia asteptam sa citesc dimineata presa de acasa. Ciudat este ca unul care a furat o vaca de la un vecin primeste cincisprezece ani de puscarie iar unul care a fraudat statul cu zeci de milioane de euro primeste trei ani. Dupa care revine in viata publica si rontaie banii furati. Nu inseamna asta ca statului nu ii pasa ca este fraudat?
Aveam sa aflu in fiecare zi ca nume grele trec pragul arestului preventiv. Nume care obisnuiau sa faca legea in tara mea si a ta. Si inca nu s-a terminat. De asta am ales sa plec. Pentru ca nu mai suportam sa muncesc intr-o tara in care imbogatitii apareau peste noapte si te sfidau pe tine, cel care ai invatat douazeci de ani, ai muncit alti douazeci si degeaba... Nu puteai fi ca ei. Pentru ca nu erai incartiruit in reteaua lor mafiota. Pentru ca nu ai platit cu bani grei la partid sa ai un post in parlament sau in vreo functie ministeriala. Pentru ca nu te-a interesat sa castigi bani usor. Pentru ca te-a interesat doar sa inveti, sa muncesti cinstit si sa incerci sa traiesti. Cand am considerat ca nu mai pot trai acolo am inceput sa ma rog. Sa pot sa plec si sa fac altceva, departe de tara mea. Inainte sa plec din tara simteam ca ma sufoc in fiecare zi. Am fost foarte afectat in ultimii ani de mersul politicii de Dambovita. Nu intelegeam cum oameni educati continua sa sprijine cel putin la nivel declarativ oameni care erau corupti, desi ei stiau asta. Macar sunt impacat cu gandul ca nu l-am votat niciodata pe Mazare si acolitii lui, niciodata pe Iliescu, niciodata pe Ponta. Da, l-am sustinut cu votul meu pe Basescu, chiar daca nici el nu a fost chiar un etalon de onestitate. Insa la momentul respectiv a fost cel mai bun... Asta explica nivelul clasei politice din tara.
Si rugaciunile mele nu au ramas fara raspuns. Am ales sa plec si sa las in urma tot. Am plecat doar cu jumatate din viata mea. Jumatate a ramas acolo. Cand ajuns aici am experimentat alte gusturi amare. Oameni imbracati pe dinafara dar goi pe dinauntru. Neincredere, minciuni, manipulari, toate acestea exista si aici din plin. Un timp m-am retras in mine si am vazut numai oamenii goi. Nu am putut sa mai scriu in dulcele meu stil. Le multumesc prietenilor de aici - care au ramas ... prieteni si cu gandul si cu faptele. Asta ne-a ajutat sa trecem peste foarte multe dezamagiri.
Probabil ca cel mai mult m-a suparat in tara faptul ca oameni noi, tineri, pregatiti, nu au avut acces sa performeze in politica. Au "performat" cei care acum umplu penitenciarele. Azi am citit ca Antonescu se retrage din politica la sfarsitul acestei legislaturi, dezamagit ca oamenii propulsati de el in politica, sunt acum arestabili. O sa incep sa il plac... dupa ce se tine de cuvant.
O sa renunt asadar sa mai scriu despre politica din tara, despre care am scris in ultimii ani, pentru ca nu mai sunt atat de ancorat in actualitatea de acolo si pentru ca nu mai mananc salam cu soia... vorba comunistilor care nu vroiau sa isi vanda tara lui Ratiu in '90 cand acesta a dorit sa faca o schimbare in politica romaneasca. O sa incerc sa las si eu in urma trecutul. Personal imi merge bine si nu vreau sa par nefericit doar ca in tara lucrurile nu merg bine. Poate fiecare din cei de acolo ar trebui sa inceapa sa constientizeze ca pot face mai mult pentru ei in primul rand. Stand in casa la fiecare alegeri, nu rezolva mare lucru. Cu voturile lor neexprimate castiga noi mandate oameni ca tripleta de aur de la primaria si CJ Constanta. Dar viii cu viii si mortii cu mortii.
In Chicago a fost zapada si deosebit de frig luna asta. Am dat intr-o seara la lopata vreo cincizeci de metri. Carmen a venit de la serviciu si bineinteles ca nu m-a ascultat sa nu intre pe strada cu masina, pentru ca pe strada erau cam cincizeci de centimetri de zapada. A trebuit sa dam la lopata doua ore sub masina si apoi in fata masinii vreo cateva zeci de metri, ca sa o poata parca. A doua zi, dupa deszapezirea masinilor de sub troiene, lumea a inceput sa isi scoata in strada mobilierul, pe care l-au pus frumos pe locurile de parcare proaspat curatate. Scaune - cel mai frecvent, mese, mese de calcat, cosuri de rufe, cuiere, cufere vechi, poti gasi cam orice... Chiar radeam cu cineva, ca in Chicago daca ai nevoie de mobila, trebuie sa astepti sa vina iarna... Am pus si noi un cos de rufe pe care l-am umplut cu zapada. Cand vin de la serviciu mut cosul de rufe langa bordura, cand plec, il mut in locul masinii. Prima data am ras doar cand m-am gandit, acum ma doare undeva... Lumea lenesa frate. Dadeam la lopata intr-o seara si vine un asiatic si isi opreste masina fix pe locul curatat de mine. Eu cu lopata in mana inca, il asteptam sa se dea jos din masina. Pesemne ca nu aratam prea bine, adevarul este ca am si tras aer adanc in piept ca sa par mai mare! Pentru ca a dat geamul putin de tot in jos si a intrebat daca este locul meu. "Dar tu ce crezi ca fac aici, munca in folosul comunitatii?"...
Mi-am dat seama ca am ratat sa postez "Masina a murit - partea a III-a"... S-a intamplat acum vreo trei luni, inainte de momentul in care Carmen si-a luat masina. I-am dat vechiul Cadillac pentru a merge cu el la serviciu, eu puteam sa merg si cu mijloacele de transport in comun. Ma suna la un moment dat. Eram in sedinta cu Directorul General. Nu am raspuns. Ma suna iar. Din nou nu am raspuns, crezand ca vrea sa imi spuna ca nu mai are benzina. Uitasem sa ii spun ca daca mai are in rezervor doar 4 galoane deja nu mai este in siguranta si trebuie sa puna urgent benzina in ...cisterna. Cand m-a sunat a treia oara, am raspuns, vadit incurcat in fata generalului...
"Masina a luat foc" imi spune Carmen, deloc emotionata. "Cum adica a luat foc", raspund eu nestiind cum sa reactionez? "Esti bine, esti intreaga"? "Da" imi raspunde.
Apoi imi explica nesigura pe ea ca a iesit mult fum. De fapt vedea in trafic ca iese fum de undeva si se mira ca o alta masina poate circula pe strada scotand atat de mult fum... La un semafor, un sofer amabil i-a spus sa traga pe dreapta si sa iasa din masina urgent...
- Ce fel de fum a iesit? ma intreaba generalul, dintr-o data vadit interesat de problema. Era fum alb sau fum negru? Este foarte importat pentru a stabili cauzele incediului! Mi-am dat seama ca nu are rost sa o intreb chestia asta pentru ca nu cred ca a facut diferenta la culoare. Nu prea a circulat ea cu masini in flacari...
- Stai ca venit politia, imi spune Carmen candid la telefon si imi inchide telefonul.
Sedinta mea cu generalul s-a incheiat brusc.
- Nu te duci sa vezi ce a patit? ma intreaba directorul, deloc impacientat.
- Cu ce sa merg, cu cercul? Nu am cu ce sa ajung. O sa se descurce ea, zic, convins fiind ca se va descurca.
Politia a venit, foarte amabil politistul i-a spus ca nu poate stationa in mijlocul strazii si ca daca va ramane acolo, va fi nevoit sa ii aplice o sanctiune...
Politistul a bagat chiar capul sub capota, si-a dat cu parerea si i-a spus ca nu se vede nicio flacara. Apoi a escortat-o - cu girofarul pornit - pana la primul service auto, aflat la cateva sute de metri de eveniment. Masina nu a luat foc... Reparatia a costat patru sute de dolari si a constat in schimbarea radiatorului... In fapt, doua zile inainte am facut schimbul la ulei. Desteptii de la unitatea respectiva s-au uitat si la lichidul de racire si "au uitat" sa insurubeze capacul borcanului. In urma expansiunii lichidului in borcan, lichidul a ajuns pe partile incinse ale motorului, fapt ce a cauzat fumul. Asta a fost explicatia mea savanta. Aia de acolo au spus ca de fapt radiatorul a pocnit si lichidul de racire a ajuns pe partile incinse ale motorului. Domnul a dat, Domnul a luat, Domnul fie laudat!
Am marcat banul, am luat masina, am incalecat pe ea si am ajuns acasa. Carmen a mai mers doua saptamani cu ea si apoi a spus pas, cand si-a primit noua masina. Acum se uita urat la mine cand ii propun sa mearga cu Cadillac-ul. Normal, de la barcuta sa conduci un vapor, nu este usor...
Chiar nu are nimic masina asta. In afara de faptul ca face zgomot mare pe afara cand ruleaza, ca scoate fum mult, ca poate consuma foarte mult, ca se incalzeste greu avand motor de 4.5l, ca nu ii merge aerul conditionat, ca cineva mi-a furat emblema din fata, de pe capota, masina este perfecta. Pemine nu ma deranjeaza toate astea. Nici nu merg pe langa ea sa ma afume, nici zgomotul nu il aud atat de tare, pot sa stau si cu caciula pe cap in masina atunci cand sunt minus 20 afara, benzina se gaseste... Cineva mi-a spus ca ar fi trebuit sa stau mai in sudul orasului cu masina asta... Va las sa ghiciti de ce...
Azi, fostele colege din tara au postat pline de bucurie (de fapt nu toate sunt bucuroase in poza - rog sa va examinati fiecare si sa rectificati urgent!) un tort frumos. Mi-am adus aminte cum eram eu abonat la ... zidul torturilor, cand obisnuiam sa lucrez alaturi de ele. Mananc si aici multe dulciuri, dar cea mai grozava descoperire de aici este o tarta cu nuci pecan. Este ceva ce nu am mai experimentat la nicio prajitura. Mananc pana mi se apleaca si nu ma satur. O fi ceva magic, nu stiu, insa nucile alea pecan coapte fac toata vrajeala...
Asa ca dragi colege, sa fie la voi tortul ala frumos... Nu am vazut carnea pe acolo, insa sunt convins ca nu v-a lasat Dorina fara ceva bun pe masa. Si aveti grija cu caloriile, care tineti la silueta. Eu i-am speriat pe oamenii astia aici. Mi-au spus ca nu au mai vazut pe cineva care sa manance carne cu ...carne. Ei bine, m-au vazut pe mine... Asta este, sunt carnivor, imi place carnea. Acum ma lasa in pace si ma indeamna mereu sa mananc carne... Cand ma vad cu legume ma intreaba daca sunt bolnav... Am mai vazut-o in poza si pe a lu' Caraulan dar si pe o domnisoara pe care nu o cunosc... Laura s-a bagat mai in spate, precis ca a ramas cu porcul pe ea dupa sarbatori...
Deci, de acum fara politica, revenim la meniul clasic...
